Revista Presei de Carte -
Principesa Margareta si Principele Radu - Savarsin. Detaliul

Săvârşin. Detaliul
Autori: Principesa Margareta şi Principele Radu








Lansarea volumului - Săvârşin. Detaliul - la Gaudeamus
Interviu cu Principesa Margareta şi Principele Radu
realizat de jurnalişti RTV şi Virgiliu Hodorogea


Jurnalist RTV: Vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre povestea albumului “Săvârşin. Detaliul”.
Principesa Margareta: Domnul Cristian Coposesc a venit special la Săvârşin şi timp de o săptămână a făcut fotografii.
După aceea noi am ales ceea ce a fost mai bun, le-am prelucrat puţin, am găsit şi din pozele vechi şi am făcut o comparaţie.

Principele Radu: Am împărţit cartea pe capitole, nu după camere ci după materialele folosite pentru finisaje. Principesa a dorit ca reconstituirea Castelului Săvârşin să se facă cu elemente naturale, cu lemn, piatră, fier, porţelan şi am intitulat capitolele chiar aşa "Fier", "Ţesăturile", "Florile".
Nu ne-am luat după încăperi şi după etaje, am ţinut cont doar de materialele folosite la finisaj.
Principesa Margareta: Şi nu am folosit nici beton, nimic industrial. Totul este făcut cu elemente naturale şi cu tehnici clasice din Italia, din Anglia şi din Irlanda. Nici vopsea Vinarom.
Principele Radu: Fără plastic şi fără ciment, fără beton şi numai cu elemente venite de la Cel de Sus.
Şi toate suprafeţele din lemn, fie uşi, fie mobilă, sunt date cu ceară de albine, deci nu cu lacuri sau altceva.


Virgiliu Hodorogea: Alteţele dumneavoastră vă rog să ne spuneţi cine a ales acest detaliu de pe coperta cărţii - mai exact fotografia cu Regele Mihai - care se află pe masa de lemn?
Principele Radu: Principesa a ales acest detaliu deosebit de important - “fotografia cu Regele Mihai de pe masă”, prezentă în imaginea pentru această copertă.
Principesa Margareta: Da, eu. Dintre toate fotografiile selectate am considerat-o cea mai sugestivă pentru întregul edificiu de la Castelul Săvârşin, cea mai plină de semnificaţii pentru acea epocă.


Virgiliu Hodorogea: Veţi mai organiza o zi a porţilor deschise la Palatul Regal?
Pricipele Radu: Nu. O să fie un eveniment cu Trenul Regal pe 1 Decembrie. Acolo vă aşteptăm să veniţi. Trenul va merge de la Drobeta Turnu-Severin până la Bucureşti şi va reface drumul pe care l-a făcut Carol I în 1866, când a păşit prima dată pe pământ românesc.

Virgiliu Hodorogea: Veţi invita şi presa?

Principele Radu: Da. Aveţi deja locuri pregătite. Evenimentul se numeşte "Trenul aducerii aminte".
Principesa Margareta: Pentru toate cele ce s-au întâmplat de atunci şi pentru Rege.
Principele Radu: Iar călătoria va fi şi o ocazie pentru a strânge fonduri pentru un proiect legat de victimele de la Colectiv.


Jurnalista RTV: Aţi invitat şi personalităţi din ţară şi străinătate?
Principele Radu: Nu. Doar comunităţile locale care sunt invitate în gara oraşului în care opreşte trenul. Toată lumea din oraşele unde opreşte trenul este liberă să vină să viziteze. Ei sunt personalităţile.






Lansarea volumului Povestea Castelului Peleş la Bookfest 2017






Povestea Castelului Peleş
Interviu cu Principele Radu al României
realizat de Virgiliu Hodorogea






Virgiliu Hodorogea: La Bookfest 2017, Alteţa Sa Regală Principele Radu al României are deosebita amabilitate să ne facă o succintă prezentare a ultimei cărţi apărută la Curtea Veche Publishing, “Povestea Castelului Peleş”, o poveste pe care noi, toţi românii o admirăm. O poveste istorică în primul rând, o poveste de viaţă dar şi o poveste despre tradiţiile şi continuitatea poporului român.
Vă rog Excelenţă să ne spuneţi în câteva cuvinte părerea dumneavoastră acum după aproximativ 150 de ani de când a început construcţia Castelului Peleş.
Principele Radu al României: Cred că rămâne în acest secol şi jumătate cea mai iubită clădire de către români dar şi edificiul care reprezintă în modul cel mai puternic naţiunea română, fiindcă se suprapune exact peste perioada modernă a ţării.
A apărut aproximativ în timpul aceleaşi generaţii în care ţara noastră a fost numită România pentru prima oară, ca şi Constituţia din 1866 şi Peleşul sunt tot construcţii ale Regelui Carol I.
Noi, cei care îl urmăm astăzi în familie suntem şi noi un rezultat al muncii lui, alături de aspectul biologic existând şi cel instituţional. Noi nu am fi fost capabili să continuăm timp de 150 de ani acest serviciu în slujba naţiunii dacă nu ar fi fost atât de bine pusă temelia de către Regele Carol I.
Aceeaşi temelie trainică a pus-o şi Peleşului. Şi felul în care s-a desfăşurat destinul Castelului Peleş până acum, adică a reprezentat şi un loc unde a locuit familia, dar şi un loc unde a locuit istoria, deoarece s-au scris aici paginile importante ale traversării de către poporul român a istoriei lumii contemporane şi pobabil că de aceea românii iubesc atât de mult Peleşul. Ei se simt mândrii atunci când trec pragul castelului, îl iubesc şi pleacă de acolo mai plini de speranţă decât au intrat fiindcă văd că au o garanţie că destinul lor ar putea continua.


Virgiliu Hodorogea: Vroiam să vă spun faptul că toţi am sesizat că Peleşul este în inima României, în mijlocul României şi acest lucru cred că nu a fost ales întâmplător de către Regele Carol. Putem spune că Peleşul se află aproimativ la mijlocul distanţelor graniţelor istorice mai vechi ale României, mai ales dacă ar fi să ţinem cont şi de teritoriile care astăzi sunt în Bulgaria, Ucraina sau Republica Moldova. Cum puteţi comenta acest punct central al României, dar şi din punctul de vedere al istoriei care s-a derulat ulterior, anul 1918 mai ales, pentru că mai avem doar aproximativ un an până la sărbătorirea centenarului Unirii?
(interviu din luna mai 2017)

Principele Radu al României: Mai întâi să spun că Regele Carol I a fost un om care nu a lăsat niciodată nimic la întâmplare şi niciun gest al lui nu a fost lipsit de semnificaţie.
Deci şi geografia Peleşului, dar mai ales felul în care l-a dăltuit, organismul pe care l-a creat şi silueta pe care i-a dat-o au avut foarte mare legătură cu simbolica statală, iar în ceea ce priveşte gesturile făcute de urmaşii lui, cum a fost Unirea de la 1918 a lui Ferdinand şi cele care sunt până în ziua de astăzi, acum în 2017, noi suntem în continuare acolo la Peleş şi încercăm să consolidăm această Românie din anii noştri, toate acestea sunt lucruri pe care Regele Carol I le-a planificat sau le-a sperat.
El ştia că s-ar putea să nu se petreacă Unirea în vremea lui, dar ştia la fel de bine că a pus bazele ca ea să se întâmple într-o zi.


Virgiliu Hodorogea: Vă mulţumesc foarte mult pentru acest interviu şi vreau doar să vă mai rog un singur lucru. Pentru anul viitor, 2018, Casa Regală are deja un plan pentru Aniversarea Centenarului Unirii?

Principele Radu al României: Da. Planul începe chiar de acum. Vom deschide seria de evenimente în luna iulie 2017 cu deplasarea Trenului Regal la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, vom continua cu Trenul Regal la manifestările de 1 Decembrie şi pe parcursul anului 2018 vor fi manifestări practic în fiecare lună, evenimente care vor marca 100 de ani de la Unirea Mare şi nu ne vom opri în anul 2018, ci la sfârşitul anului 2019, pentru că abia atunci se va fi încheiat 100 de ani de la semnarea Tratatul de la Versailles, vom marca astfel inclusiv vizita Reginei Maria la Paris, unde a obţinut din partea marilor puteri recunoaşterea Ţărilor Române Unite.

Virgiliu Hodorogea:Veţi avea şi invitaţi din Franţa în 2019?
Principele Radu al României: Din mai multe ţări din Europa, nu numai din Franţa. Din Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, din ţările importante ale Europei.

Virgiliu Hodorogea:Vă mulţumesc pentru interviu şi vom veni şi noi cu Revista Presei de Carte la manifestările dedicate Marii Uniri inclusiv la o parte din cele desfăşurate cu Trenul Regal.