Editorial - Revista Presei de Carte
(Decembrie 2012)

EDITORIAL
Revista Presei de Carte
(Decembrie 2012)

Motto:
"CO -
- - - - - - LA -
- - - - - -BO -
- - - - - -RA -
- - - - - -REA

Lideri care evită capcanele, creează unitate şi obţin rezultate extraordinare"

Motto-ul ales pentru acest editorial este chiar titlul care se află înscris pe coperta volumului lui Morten T. Hansen, COLABORAREA, apărut în Franţa şi SUA în anul 2009, iar în România în anul 2010 la editura Curtea Veche.
Am ales acest motto pentru că acest volum reprezintă unul din cele mai complexe materiale editoriale cu privire la găsirea liniei optime a colaborării, atât în cadrul unor companii de mari dimensiuni, cât şi la cel mai înalt nivel politic pe plan mondial. Prezentările comparative ale unor situaţii concrete privind luarea unor decizii sunt prezentate în detaliu, fiind foarte utile atât tuturor managerilor cât şi preşedinţilor de formaţiuni politice, care doresc să se folosească de experienţa unor profesionişti consacraţi.
Morten T. Hansen este un norvegian dotat cu o meticulozitate germană care a stat la baza unor analize desfăşurate timp de 15 ani asupra activităţilor manageriale din companii gigant cum ar fi - Apple, Sony sau HP - pe care le-a radiografiat în cele mai fine detalii, prezentându-ne chiar din primul capitol riscul ca o colaborare defectuasă să producă efecte mai grave decât lipsa colaborării.

Trecând apoi la prezentarea momentelor de oportunitate sau lipsă de oportunitate în a colabora, autorul ne prezintă unul din duşmanii cei mai redutabili în calea colaborării, care nu este altul decât managementul modern.
Ajunşi aproximativ la jumătatea cărţii, suntem deja pregătiţi să întelegem “forţa creată prin implementarea unui scop unificator” în conştiinţa publică, autorul prezentându-ne concret şi chiar istoric modul în care au fost luate anumite decizii - unilateral sau în echipă - de către Preşedintele J.F.Kennedy, atât în soluţionarea “crizei rachetelor din Cuba”, cât şi în implementarea programului NASA privind aselenizarea.
Dacă deja v-am convins că până la jumătatea acestei cărţi veţi avea cea mai clară descriere a sinergiilor declanşate de implementarea unui scop unificator în conştiinţa colectivă, atunci cu siguranţă printre multele cărţi de actualitate aflate în topul preferinţelor dumneavoastră va fi prezentă şi aceasta.

În noiembrie 2009, ca şi astăzi, eram înaintea unor alegeri iar în Cupola-Acropolelui-Romexpo existau atunci ca şi acum partizani ai diverselor doctrine şi modele de conducere politică.
În aceşti 4 ani, deşi am avut parte de o democraţie autentică, roadele eforturilor depuse în direcţia creşterii bunăstării întârzie să apară.

Unii susţin că este de vină criza şi parţial au dreptate, dar criza financiară a fost generată anterior de “o capcană, o infuzie de capital necontrolată“ şi acceptată ca atare, o “colaborare financiară” greşită
pe care noi, în mai 2010, am stilizat-o pe coperta revistei noastre, Lumea Tiparului, sub forma unui cal alcătuit din bancnote de euro şi dolari care reprezenta, aşa cum am arătat şi în editorialul de atunci, un “troian financiar”.
Mesajul transmis a fost: nimeni nu-ţi dă bani de “drag” este doar o afacere.
Dacă reuşeşti să-i determini pe cei care îi conduci în cadrul afacerii tale să fie trup şi suflet în atingerea unor idealuri comune care să declanşeze adevărate sinergii unificatoare poţi ajunge să reuşeşti o creştere a veniturilor, atât personale cât şi ale angajaţilor, reuşind în final să le dai şi băncilor “ce-i al Cezarului”.

Troienii financiari şi politici,
aşa cum ne sunt prezentaţi şi în volumul “Imperialism în postcomunism“ al cărui autor este Cozmin Guşă, nu vor dispărea niciodată.
Trebuie doar să ne obişnuim cu ei şi să ajungem prin colaborare şi unitate, poate chiar pe modelul din 1859 când a fost ales Domn un singur conducător pentru cele două ţări româneşti, să avem şi astăzi un singur conducător pentru două partide importante în locul disputelor interminabile.
Dacă s-a putut acum 150 de ani cu siguranţă se poate şi acum.
Nimeni nu mai poate inventa roata astăzi, trebuie doar s-o copieze bine.

Virgiliu Vasile Hodorogea