Prezentarea volumelor:
“Sfârşitul Occidentului?
Spre lumea de mâine”
(Bestseller 2013)
şi
“De ce este România altfel?”(Bestseller 2012)

Fragmente din discursuri:

Gabriel Liiceanu:
...Cel care nu ştie să se apere, să-şi apere valorile, va pierde bătălia şi atunci omenirea, în mod fatal, va regresa fiindcă va cădea în barbarii, în care mijloacele de regres vor fi servite de însăşi occidentul care pune la dispoziţia celor care nu-şi asumă modelele spirituale ale occidentului, ci doar mijloacele de distrugere ale lui.
Atunci occidentul va cădea pradă acestui chip josnic al omenirii.
Care va fi rezultatul acestui duel?
Extrem de paradoxal, dacă vă gândiţi,...

fiindcă bătălia se poartă cu armele occidentului...
dar împotriva valorilor lui...

Nu ştim ce va mai fi!...
(la Bookfest 2013 - despre volumul "Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine")


Lucian Boia: Propun să ne reîntâlnim peste vreo 20 de ani şi vom vedea în ce măsură unele dintre aceste scenarii se verifică sau se vor verifica mai târziu. (la Bookfest 2013 despre volumul "Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine")



..............Gabriel Liiceanu: În privinţa celeilalte cărţi, “De ce este România altfel?”, deja anunţată în noiembrie la librăria Humanitas Cişmigiu şi ulterior la Gaudeamus 2012, trebuie subliniat că această carte era nouă atunci,
dar după ce a intrat cu 40.000 de exemplare în conştiinţa publică a românilor, ea a stârnit reacţii pasionale!!!
Cine înţelege şi profită de prezenţa noastră aici, împreună, am să vă spun că cea mai mare greşeală care se poate face când citiţi cartea aceasta, “De ce este România altfel?”,
greşeala este să vă cramponaţi de cuvântul “altfel” într-un stil neadecvat. Să spuneţi “altfel”.... păi şi Ruanda este “altfel”,.. dacă nu s-a şi spus...
Pentru “altfel” domnul Lucian Boia dezvoltă o adevărată filozofie în prefaţa la ediţia aceasta nouă.
“Altfel-ul” este în raport întotdeauna cu un sistem de referinţă.
Când faci o comparaţie trebuie să dai termeni sistemului de referinţă.
Nu poţi să compari orice cu orice.
Deci, când institui comparaţia României arăţi care este temeiul comparaţiei.
Cu ce s-a comparat România tot timpul?
S-a comparat cu Ruanda?
S-a comparat cu Peru?
S-a comparat cu Australia, de-a lungul istoriei?
Nu.

S-a comparat cu ţările din occident...
Începând din secolul al XIX-lea România s-a comparat mereu cu ţările din occident...
Drept care, a studia “altfel-ul” României înseamnă a vedea în ce măsură este “altfel” în raport cu ţările din regiunea de civilizaţie cu care ne-am comparat deja printr-o tradiţie istorică.
A-i reproşa că “altfel” este şi Ruanda sau că noi suntem “altfel” faţă de Ucraina este o eroare de metodologie şi este un reproş fals!!!
(apoi către Lucian Boia) ...Am zis bine?...


Lucian Boia: Da, da! Aţi spus perfect.
Ceea ce m-a interesat în cartea aceasta, şi să nu ne împiedicăm până la urmă de cuvinte, a fost să încerc să sintetizez mecanismul istoriei româneşti.
De ce România este unde este?
Că ne place, că ne place mai puţin cum este, cu toate întârzierile şi cu toate calităţile ei, toate acestea provin din istorie.
Nu provin dintr-o psihologie fundamentală a poporului român, fiindcă unii m-au acuzat că-i defăimez pe români.
Nu-i defăimez în niciun fel. Nici nu-i laud, nici măcar nu-i critic, nu-i combat în niciun fel.
Cred că responsabilă este istoria.
Istoria acestei ţări a făcut ca societatea românească să fie aşa cum este în prezent.
Dacă românii sunt într-un anume fel şi se comportă într-un anume fel, acesta este un dat socio-cultural,
şi NU general istoric,
şi NU psihologic.
NU istoric, NU genetic, suntem într-o anume stare socio-culturală care se va modifica şi ea.
Vom vedea cum se va modifica...
Deci, istoria nu obligă!
Putem să avem de acum înainte orice viitor!

Gabriel Liiceanu: Vom arăta ca norvegienii în curând. Nu?

Lucian Boia: Da. Sau poate norvegienii vor ajunge să arate ca noi... Nu ştim!
Sau poate şi noi şi norvegienii vom arăta...precum chinezii.. O să vedem!!!


Gabriel Liiceanu: Vă mulţumesc domnule Lucian Boia.