Revista Presei de Carte 2012


Dumitru-Dorin Prunariu
biografia unui cosmonaut



Interviu cu Dumitru-Dorin Prunariu
realizat de Virgiliu Hodorogea
Bookfest 2012






Suntem la târgul de carte Bookfest 2012 cu domnul Preşedinte al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, unul din cei mai cunoscuţi români, domnul Dumitru-Dorin Prunariu, spun acest lucru pentru că dumneavoastră aţi avut deosebita onoare să fiţi primit şi felicitat de către toţi preşedinţii României din ultimii 30 de ani şi nu numai de către aceştia. Am să vă rog să sintetizaţi în câteva cuvinte aceşti ultimi 30 de ani şi să ne spuneţi ce a însemnat pentru dumneavoastră această carieră deosebită.




Dumitru-Dorin Prunariu: Este foarte greu să sintetizez în doar câteva cuvinte o jumătate de viaţă de om. Ce aş remarca este faptul că în toată această perioadă de după zborul cosmic am căutat să pun în valoare nu numai ceea ce am dobândit în perioada pregătirii şi a zborului propriu-zis, dar să şi demonstrez că nu degeaba am zburat eu în cosmos şi nu altcineva. Şi prin întreaga mea activitate am căutat să propulsez activitatea cosmică şi prin ea şi România în organizaţii internaţionale la un nivel cât mai înalt.
Am devenit membru în Asociaţia Exploratorilor Spaţiului Cosmic în 1985 şi am continuat activitatea până în ziua de astăzi, iar acum sunt Preşedintele acestei asociaţii, am fost Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române din 1998 până în 2004 şi am reuşit în acea perioadă să dezvoltăm o serie de relaţii externe foarte importante pentru România, în speţă cu Agenţia Spaţială Europeană. De anul trecut suntem membrii plini ai acestei instituţii prestigioase din Europa. Am reprezentat România la Moscova în calitate de Ambasador în perioada 2004-2005, numit de guvernarea Năstase, sub preşedinţia domnului Preşedinte Ion Iliescu, dar am fost schimbat din funcţie sub preşedinţia domnului Preşedinte Traian Băsescu.
În 2005 pentru un an de zile am fost directorul Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană la Bruxelles.
În iunie 2012, îmi închei un mandat de 2 ani în calitate de Preşedinte al Comitetului ONU pentru explorarea paşnică a spaţiului extra-atmosferic. Nu mă opresc aici însă pentru că deja sunt numit într-un corp de experţi guvernamentali, 15 din întreaga lume care să elaboreze un studiu aprofundat pentru Secretarul General ONU privind măsuri de creştere a încrederii între state în domeniul activităţilor cosmice.

Am să vă rog să-mi răspundeţi la două întrebări legate de geopolitica spaţiului cosmic, având în vedere faptul că România are prin intermediul dumneavoastră ceva unic, şi anume o relaţie deosebită cu Agenţia Spaţială Europeană, fapt pentru care am să vă rog să ne spuneţi câte ceva despre planul de creare a unui sistem GPS redundant atât de către China cât şi de către alte state, precum şi câteva cuvinte despre problemele globale privind explorarea paşnică sau mai puţin paşnică a spaţiului cosmic?
Dumitru-Dorin Prunariu: Dacă este să ne referim la sistemele de navigaţie şi poziţionare globală ştim cu toţii că denumirea de GPS este unanim recunoscută în întreaga lume. GPS-ul este sistemul de poziţionare şi navigaţie globală al SUA, este un sistem militar care este pus însă şi la dispoziţia civililor. În momentul de faţă este sistemul cel mai utilizat în lume. Parallel cu acesta, ruşii au dezvoltat sistemul GLONASS care însă a fost folosit în principal de către armata rusă şi cu acoperire regională doar. Pentru că în acest domeniu competiţia a continuat, ruşii şi-au perfecţionat sistemul şi au reuşit să lanseze în primăvara acestui an cel de-al 24-lea satelit care asigură deja o acoperire globală. Au trecut la o generaţie nouă de sateliţi GLONASS care sunt compatibili cu sistemele de recepţie existente în lume, inclusiv cu semnalele de la GPS. Există deja înţelegeri internaţionale de utilizare în comun ale sistemelor în domeniul civil. Sunt canale specializate care sunt alocate doar pentru zona civilă şi canale criptate pentru zona guvernamentală, respectiv militară şi a serviciilor.
Paralel cu acestea există în dezvoltare un important sistem european. Este vorba despre sistemul GALILEO, sistem la care lucrează şi participă şi România, este un sistem care a avansat foarte greu datorită deciziilor foarte complicate care se iau la nivel european cu acordul tuturor statelor membre. În acelaşi timp, pornindu-se iniţial pe ideea unui parteneriat public privat, s-a ajuns la concluzia că în acest domeniu partea privată s-a dat puţin în spate, a considerat că sistemul rămânând puţin în urmă este depăşit din punct de vedere al serviciilor furnizate de sistemul GPS, dar, în final, s-au alocat bani europeni, bani de la buget, peste 2,5md euro pentru a se continua acest program. Sunt deja doi sateliţi pe orbită care au fost trimişi pentru a verifica funcţionalitatea tuturor sistemelor, aparatelor, echipamentelor care sunt folosite şi comunicaţiile cu solul.În parallel cu acesta s-a dezvoltat un sistem de îmbunătăţire a semnalului de la sateliţii de poziţionare şi navigaţie globală, sistemul EGNOS care, deocamdată, aduce la o precizie foarte mare semnalul sateliţilor GPS şi în viitor va lucra la fel şi cu sateliţii GALILEO. Acest sistem permite Europei să aibă un sistem de navigaţie pentru aviaţie complet prin mijloace satelitare ceea ce până acum s-a utilizat doar opţional şi fără implicaţii juridice.
Concomitent însă cu acesta, China, participând şi la sistemul european printr-un contract, şi-a dezvoltat şi propriul sistem de poziţionare şi navigaţie, KOMPAS sau BADU, şi în doi ani de zile va avea primii sateliţi operaţionali pe orbită în cadrul acestui sistem. La început va fi un sistem regional, cu mai puţini sateliţi, dar declaraţiile sunt clare: va fi un sistem global care, deocamdată, în concepţia chineză va face competiţie celorlalte sisteme, dar să sperăm că în final prin intermediul unor mecanisme internaţionale acest sistem va face parte dintr-o constelaţie globală care va asigura o precizie deosebită oricărui receptor la sol, indiferent cine îl utilizează.
India caută şi ea să dezvolte un sistem regional, are deja planuri, Japonia, de asemenea. Vedem deci că nu mai este demult un monopol, a devenit competiţie şi fiecare doreşte să aibă sistemele proprii cu care să poată să-şi rezolve problemele naţionale, ale organizaţiilor proprii cu o precizie controlată de ei.


Într-adevăr, legat de prezenţa în această competiţie a Indiei şi Japoniei chiar cred că nu ştiu foarte mulţi. Din această cauză spuneam că dumneavoastră sunteţi cel mai în măsură să ne informaţi despre toate acestea.
Ce anume aţi putea să ne spuneţi şi despre problemele globale de mediu care pot fi controlate prin intermediul echipamentelor din spaţiul cosmic?

Dumitru-Dorin Prunariu: Partea de mediu poate fi mai puţin controlată, cât supravegheată, monitorizată. Deci ceea ce se poate face din spaţiul cosmic, în primul rând este monitorizare, studiu, ştiinţă şi elaborarea unor metodologii care să ne pună la dispoziţie informaţii despre evoluţia fenomenelor, astfel încât să putem anticipa anumite fenomene catastrofale sau care perturbă foarte mult activitatea noastră şi a unor zone geografice. Eu am abordat această tematică în cadrul Comitetului ONU pentru explorarea paşnică a spaţiului extra-atmosferic. Este singurul comitet al ONU care se ocupă explicit de spaţiul cosmic şi care abordează probleme globale ale omenirii prin prisma aplicaţiilor tehnologiilor spaţiale. Problemele legate de dezastrele naturale, cauzele lor, monitorizarea lor, ajutorarea statelor să recupereze mai rapid după un dezastru natural. Toate acestea sunt rezolvabile prin intermediul tehnologiilor spaţiale şi prin intermediul unor organisme create la nivelul ONU.


Secretarul general al O.N.U. Kofi Annan şi Dumitru-Dorin Prunariu în calitate de preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române în cadrul conferinţei UNISPACE III la Viena, iulie 1999.

Vă mulţumesc foarte mult şi vă doresc multă putere de muncă pentru că avem nevoie de dumneavoastră la nivelul acestor organizaţii internaţionale pentru că ele sunt în directă legătură cu preşedinţii celor mai importante ţări din lume.
Dumitru-Dorin Prunariu: Cu multă placere. Toate cele bune.


Din postfaţa volumului:
“Într-o Românie în care oamenii încetaseră să mai viseze, iar regimul îşi arăta semnele agoniei, Dumitru-Dorin Prunariu a întruchipat visul de aur al generaţiei sale, sfidând gravitaţia şi barierele ideologice. La 14 mai 1981 devenea primul român care ajungea în spaţiul cosmic.

Recunoscut în lume ca unul dintre cei mai activi astronauţi, invitat permanent la cele mai importante întâlniri ale oamenilor de ştiinţă legate de Cosmos, Dumitru Prunariu ocupă poziţii importante pe plan internaţional. Autoritatea celui care a reuşit să-şi transforme numele într-un brand al performanţei absolute s-a impus în ţară şi peste hotare prin muncă şi perseverenţă, prin sacrificii personale şi devotament.


Leonid Popov şi Dumitru-Dorin Prunariu interviu înainte de startul în cosmos

De la copilăria petrecută în Braşovul negustorilor de altă dată şi mirajul Sputnik-ului la anii de pregătire în Orăşelul Stelar, de la activitatea internaţională de după 1989 şi întâlnirile memorabile până la misiunea de ambasador în Federaţia Rusă şi preşedinte al astronauţilor din întreaga lume, cartea de faţă cuprinde viaţa şi activitatea acestui personaj intrat deja în legendă.”
Annie Muscă




Scriitoarea Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu şi Alexandru Mironov



www.adevarulshop.ro




Cosmodromul Baikonur - Soiuz 40 - Cosmodromul Baikonur se află la 400 km sud-vest de oraş şi prin tradiţie fiecare cosmonaut bărbat sau femeie plantează un copac pe Bulevardul Seifullin din localitate pentru a marca reîntoarcerea cu bine din spaţiu.