|
ARHITECTURA INTERBELICĂ ÎN BUCUREŞTI Interviu cu Arhitectul Şef al Bucureştiului - Gheorghe Pătraşcu realizat de Virgiliu Hodorogea în decembrie 2014 "Înseamnă şi conştientizarea la nivel politic a importanţei unui astfel de demers, este vorba de a renunţa la interese foarte meschine câteodată şi de partid sau private sau de grup pentru un interes naţional până la urmă." Arhitectul Şef al Bucureştiului - Gheorghe Pătraşcu 
Virgiliu Hodorogea: Suntem cu domnul Arhitect Şef al Capitalei, domnul Gheorghe Pătraşcu, care are amabilitatea să ne răspundă la două, trei întrebări legate de o expoziţie inedită pentru Municipiul Bucureşti, este vorba de expoziţia de Arhitectura Interbelică a Municipiului Bucureşti, arhitectură interbelică care a fost pusă în discuţie pentru că ea este absolut deosebită şi se doreşte în primul rând o păstrare a acestei arhitecturi, dacă se poate o reparare a acestor clădiri care unele dintre ele au “bulina aceea roşie” aşa cum au subliniat mulţi dintre cei care au luat cuvântul astăzi, la seminar, şi mai mult decât atât, trebuie stabilit cum vom continua să dezvoltăm această arhitectură minunată a Bucureştiului în mileniul al III-lea? Arhitectul Şef al Bucureştiului - Gheorghe Pătraşcu: Perioada interbelică, din punct de vedere nu numai al arhitecturii bineînţeles, dar şi a dezvoltării sale din punct de vedere economic şi al planificării, a însemnat un apogeu pentru Europa, a fost şi o perioadă de vârf a României şi perioada de vârf a Bucureştiului ca mod de manifestare, inclusiv în arhitectură. Din acest motiv avem obligaţia într-un fel de a păstra ceea ce a însemnat integrarea noastră cu adevărat în spaţiul cultural european. Pe de altă parte, numai prin declaraţii şi prin manifestări care sunt lăudabile cum ar fi şi acest tip de expoziţie, nu o să reuşim să ne atingem obiectivul acela de a păstra aceste valori. Şi deci am susţinut şi în cadrul seminarului şi susţin tot timpul faptul că nu vom reuşi să facem nimic până când nu vom avea un proiect, un Proiect de Ţară până la urmă, şi astfel un proiect poate la scară redusă al Bucureştiului. Până când nu ne bazăm pe o coagulare de forţe care sunt capabile să ducă un asemenea proiect la sfârşit şi asta înseamnă până la urmă voinţă politică care deocamdată..., iar după părerea mea şi după constatările multora dintre noi, societatea nu este deocamdată capabilă să dea un semnal elocvent că se doreşte cu adevărat acest lucru. Ar fi în primul rând voinţa politică de a păstra această moştenire arhitecturală interbelică de excepţie. Înseamnă şi conştientizarea la nivel politic a importanţei unui astfel de demers, este vorba de a renunţa la interese foarte meschine câteodată şi de partid sau private sau de grup pentru un interes naţional până la urmă. Virgiliu Hodorogea: Deci, ca să păstrăm clădirile care în clipa de faţă ne-au rămas, unele dintre ele deosebit de frumoase, pe Calea Victoriei, pe Cheiul Dâmboviţei, care unele dintre ele am văzut în prezentările de astăzi că sunt acoperite de reclame absolut penibile, stricând nu numai arhitectura, dar chiar şi imaginea unui oraş modern al mileniului al III-lea. Arhitectul Şef al Bucureştiului - Gheorghe Pătraşcu: Tocmai vorbeam de voinţa politică. Deci, ca să le poţi da jos, pentru că ele sunt ilegale de fapt, îţi trebuie voinţă politică. Aceste reclame pe care le invocaţi nu sunt legale. Nu sunt legale, dar este adevărat că aduc bani chiar la buget câteodată şi aduc probabil un avantaj să zicem economic pe termen foarte scurt. Virgiliu Hodorogea: Aş vrea să mai atacăm un subiect. Pentru ca această minunată capitală a României, Bucureştiul, care are clădiri mai frumoase decât “oraşul alb”- Tel Aviv din Israel, noi aici avem un patrimoniu arhitectural remarcabil nu numai pentru Europa de Est ci pentru întreaga Europă. Ar trebui pus în valoare. Dar, totodată remarcăm faptul că circulaţia se desfăşoară anevoios în Bucureşti. Dacă vrei să te opreşti undeva să admiri un peisaj pur şi simplu nu ai unde să opreşti o maşină. Plimbându-mă acum mai mulţi în Europa de Vest am constatat că există acolo acele “parcări speciale de suprafaţă cu timp limitat pentru turişti”, că circulaţia este reglementată. Există inele care sunt bine delimitate şi circulaţia nu se blochează. Ce credeţi că se va întâmpla pentru Bucureşti în următorii 10 ani să zicem? Arhitectul Şef al Bucureştiului - Gheorghe Pătraşcu: În privinţa aceasta sunt relativ optimist pentru că în sfârşit probabil că vom reuşi să realizăm în anii viitori un număr aproape suficient, mă rog, la limită, pentru zona centrală, care are nevoie în acest moment cam de 6.000 de locuri de parcare care nu mai încap decât în subteran. Sigur că există o tendinţă, o tendinţă mondială, aceea de pietonizare şi de eliminarea maşinii din zonele centrale, dar lucrul acesta la Bucureşti nu este posibil deocamdată şi probabil nici în viitorul foarte apropiat şi nici nu cred că este de dorit. Dar o reglementare mai exactă şi o umanizare până la urmă a spaţiului public este necesară. Probabil se va reuşi în câţiva ani în Bucureşti să se obţină acest lucru. Nu trebuie să comparăm Bucureştiul cu un alt oraş din punct de vedere al necesităţilor lui pentru că este altfel construit. Adică, una este traficul în Bucureşti, pentru că are o anumită structură, şi altfel este traficul într-un oraş precum este Berlinul. Virgiliu Hodorogea: Deci, vom avea pe următorii 10 ani şi o reglementare mai bună a traficului? Arhitectul Şef al Bucureştiului - Gheorghe Pătraşcu: Aici este problema pur şi simplu de asigurare a unui minim de locuri de parcare nu numai în zona centrală şi de politici care să ducă la descurajarea folosirii automobilului în zonă. Nu la interzicere că asta poată să devină absurd. Au existat oraşe care şi-au propus acest lucru şi pe urmă au renunţat. O interzicere absolută este absurdă, dar o diminuare a traficului în zona centrală se poate face în nişte condiţii civilizate în care poate fi acceptat şi automobilistul care este o persoană cu o voce în Bucureşti mai mare decât în alte părţi, pentru că chiar acţiunile mai recente, poate mai timide ale Primăriei de a reduce traficul în zona centrală, au avut reacţii mai violente din partea automobiliştilor. Riscăm să împărţim populaţia Bucureştiului în două tabere. Virgiliu Hodorogea: Eu vă mulţumesc foarte mult pentru acest scurt interviu pe care l-aţi acordat cititorilor Revistei Presei de Carte. Acest interviu împreună cu prezentarea acestui volum “Arhitectura Interbelică a Bucureştiului” va fi prezentat într-un context mai larg în revista noastră, care va conţine acum volume foarte bune lansate la Gaudeamus 2014 şi încercăm această integrare pentru că Bucureştiul a împlinit 555 de ani în 2014 şi am să vă rog să încheiaţi doar cu câteva cuvinte legate de această istorie de 555 de ani a Bucureştiului. Arhitectul Şef al Bucureştiului - Gheorghe Pătraşcu: În primul rând Bucureştiul este un oraş mai special. El este un oraş similativ tânăr în ceea ce priveşte configuraţia lui actuală din punct de vedere al ţesutului urban pentru că a evoluat de fapt puţin pe altă paradigmă decât marile oraşe europene. El a evoluat, aşa cum şi astăzi la un moment dat se discuta, de la un târg foarte mare, de la o aglomerare de parohii până la urmă, de sate, sau în zona centrală de parohii care erau structurate în jurul bisericiilor şi de cele mai multe ori şi pe meserii şi care aveau un aspect la începutul secolului al IX-lea rural şi pe undeva foarte plăcut după părerea călătorilor străini de atunci care vedeau foarte multă verdeaţă, foarte multă integrare organică. Dar pe urmă a suferit nişte intervenţii care se cheamă proiecte urbane cum le spunem acum, restructurări urbane, unele violente, care cele mai importante au fost cele din perioada antebelică şi mai ales în perioada interbelică şi, pe urmă, bineînţeles, operaţiunea Centrul Civic a lui Ceauşescu, care au rupt ţesutul urban, mai ales dacă ne referim la a doua şi care i-au creat nişte probleme de fapt, pe de-o parte au rezolvat nişte probleme pentru că ar trebui poate să ne imaginăm ce ar însemna Bucureştiul fără bulevardul Magheru, fără bulevardul Regina Maria, bulevardul Elisabeta sau chiar fără Victoria Socialismului până la urmă. Dar problema este că toate aceste lucruri s-au făcut brutal şi fără a respecta până la urmă un proiect iniţial. Deci, cred că am ajuns la maturitate acum să avem o proiecţie pe o perioadă lungă de timp în aşa fel încât tot ce se face ca operaţiuni să fie făcute într-un mod soft, să-i spunem. Adică, fără a brutaliza şi în timp în aşa fel încât impactul să fie acceptat, să fie cel mai bun, să fie discutat. Cred că acum am ajuns la această fază şi Bucureştiul are mari oportunităţi, mari oportunităţi de dezvoltare şi mai ales oportunităţi pentru specialiştii implicaţi în dezvoltarea urbană pentru că are şi multe probleme şi este şi foarte interesant ca structură pentru că este un fel de puzzle incomplet de diverse ţesuturi urbane şi care din partea unor specialişti străini trezeşte câteodată curiozitate şi chiar oarecare interes peste nişte limite normale, adică de surpriză, uneori chiar de uimire faţă de ce poate să însemne şi ce ar putea să însemne Bucureştiul dacă ar fi gestionat înţelept. Virgiliu Hodorogea: Putem să-i urăm în final Bucureştiului la a 555-a aniversare să aibă un proiect hotărât care să-l aşeze în rândul oraşelor cele mai moderne şi cel mai bine structurate? Arhitectul Şef al Bucureştiului - Gheorghe Pătraşcu: Eu aş ura cu plăcere lucrul acesta, dar pentru acest lucru cred eu că trebuie să revenim la ceea ce am spus puţin mai înainte, trebuie voinţă politică şi conştientizarea acestor lucruri şi renunţarea la interese pe termen scurt şi meschine şi câteodată chiar strict private şi să optăm pentru un obiectiv şi un interes general public şi naţional. Dar, mă rog, facem totuşi constatarea că noi nu mai suntem acum în stare să ne mobilizăm ca naţiune pe un mare proiect naţional. Asta este impresia de acum şi cred că trebuie să depăşim în primul rând momentul ăsta şi trebuie să conştientizăm ceea ce ni s-a întâmplat înainte de ’90 şi după ’90 foarte bine şi părerea mea că trebuie să schimbăm puţin paradigma pentru că cred că suntem deocamdată pe o cale relativ greşită. Interesul public este complet neglijat şi în mod de fapt, pe undeva pervers, este luat ca lozincă, fiind de fapt în spate neglijat complet. Virgiliu Hodorogea: Vă mulţumesc foarte mult pentru acest interviu şi aşteptăm proiectul pentru Bucureşti. Arhitectul Şef al Bucureştiului - Gheorghe Pătraşcu: Sper să asistăm cel puţin la lansarea proiectului. Proiectul probabil că va fi lansat odată cu definitivarea noului Plan de Urbanism General.
|
